Browsing "Familiale"
Oct 27, 2017 - Familiale, Ganduri    No Comments

Experiente personale. Ce-am invatat in 19 ani de casnicie

de Oana Grecea

Când îl alegi pe omul cu care te căsătorești, decizi de fapt ce fel de suferință preferi să înduri, în loc să-ți închipui că ai găsit o metodă prin care să ocolești regulile existenței emoționale” – spune Allain de Botton (în volumul Ce se întâmplă în iubire) și sunt perfect de-acord cu el.

Acest post este dedicat soțului meu. Sper să-l citească, pentru că în general – și am mai scris asta odată – nu mă citește, ceea ce-mi dă libertatea să scriu ce vreau despre el. Pe 27 octombrie facem 19 ani de căsnicie (17 de la cununia religioasă și 19 de la căsătoria civilă). Despre cum ne-am cunoscut am scris aici. Ce am învățat în toți anii alături de Jora?

Read more »

25 de lucruri care-mi plac in spiritul Hygge

sa citesc

de Oana Grecea


Inspirată de principiile artei daneze de a trăi bine – Hygge (citiți: Hiu-ga) am reușit să fac o recapitulare a lucrurilor mici care-mi aduc plăcere atunci când le practic.
Nu ai nevoie de rețete daneze sau de secretele unui stil de viață scandinav pentru a învăța cum să trăiești în spiritul huygge. Îl poți găsi atunci când te întrebi unde te simți acasă, care sunt activitățile și obiceiurile care te definesc, cine te face să te simți în largul tău, ce contribuie cel mai mult la sentimentul tău de bine, ce faci ca să te relaxezi, la ce apelezi ca să creezi confort” scrie Louisa Thomsen Brits (scriitoare născută în Africa și crescută în Marea Britanie), în cartea Hygge Arta daneză de a trăi bine (apărută la editura Publica).  Read more »

Dec 8, 2016 - Familiale    3 Comments

Cum e la scoala din Domnesti

de Oana Grecea

Plafonare, dezinteres, “merge și așa”. Cam astea ar fi pe scurt atributele generale ale școlii gimnaziale Gheorghe Corneliu din Domnești. Copii modești, părinți care nu îndrăznesc să își exprime nemulțumirile de rușine, profesori care cred că dacă școala e la sat nu trebuie să se agite prea mult.

În toamna anului trecut am decis să mut copilul în clasa a V-a de la o școală din București (Liceul Teoretic Ștefan Odobleja, sector 5) la școala din Domnești. Am avut mai multe motive și cred că ceea ce scriu mai jos ar fi putut ușor îmbrăca alte forme de nemulțumire la orice școală aș fi avut copilul. Deci motivele mutării au fost: traficul și timpul pierdut (ne-am mutat în Domnești la 7 km de centură), faptul că în clasa în care fusese erau prea mulți copii fițoși, de bani gata iar ”nepotismele” la ele acasă (copii favorizați că aveau vreo rudă sau vreo cunoștință în școală). Am fost împotriva valului și a locuitorilor (născuți în comună) care și-au făcut mutații false pentru ca copiii lor să studieze la oraș!

Read more »

Resurse pe care le-as folosi daca as apela la Homeschooling (I)

de Oana Grecea

Scriu acest post pentru că am reflectat și eu la homeschooling cu ceva timp în urmă, m-am documentat și știu că aș apela oricând la acest ”sistem” dacă la finalul anilor de studii aș avea bani pentru un bacalaureat internațional și studii în străinătate. Cu alte cuvinte, dacă ar fi recunoscut în România cred că aș ști cum să-i stârnesc interesul Mariei să învețe mult mai multe lucruri decât face acum la școală și în acelaș timp să socializeze și cu alți copii (pentru că ar avea timp de întâlniri, nu ca acum când nu-și permite asta).

Veți spune poate că aș putea să fac asta în paralel cu școala. Dar partea proastă este că școala îi mănâncă tot timpul liber cu temele ei infinite și plictisitoare, și uneori ca să aibă timp de activități interesante trebuie să neglijeze temele de la școală.

O să pornesc cu recomandările mele de la apariții recente ale editurii Humanitas, voi continua cu alte resurse care îmi vin acum în minte, dar promit să scriu câteva posturi pe această temă, pe măsură ce identific și altele.

Read more »

Jocurile si metodele de animatie se invata

de Oana Grecea

Prin mâinile Ioanei Găzdac (fondator Resurse de petreceri – Cluj) au trecut zeci de tineri, cărora le-a predat microbul animației, adică i-a învățat cum să umple timpul copiiilor pentru care joaca este cel mai important job. Întâi s-a jucat cu mii de copiii hiperactivi în calitate de animator al spațiilor de joacă și s-a bazat (dincolo de dragostea pentru cei mici) pe ceea ce a învățat a cursuri în România și în străinătate. Din povestea ei am aflat că lucrurile nu trebuie făcute după ureche la un spațiu de joacă și am găsit explicația tinerilor care râd forțat și în scurt timp își părăsesc angajatorul. Militează pentru splitarea meseriei de animator, în cel dedicat taberelor și în cel dedicat petrecerilor de copii. (la finalul articolului Ioana a făcut un tabel cu diferențele dintre cele două).

Jocurile si metodele de animatie se invata

Read more »

Educatie prin aventura la No Gravity

de Oana Grecea 

No Gravity este un proiect de educație prin aventură pentru copii, fondat de Alex Codreanu ca o continuare a pasiunilor și preocupărilor sale. Clubul de aventură indoor este situat în Șoseaua Berceni (aproape de stația de metrou Piața Sudului) dar oferă programe și ateliere de calitate, în care copiii pot învăța ceva dincolo de joacă. Atelier de mecatronică și robotică, atelier de educație montană și orientare urbană, atelier de obținere a uleiurilor din plante, atelier de paleontologie și cele mai tari petreceri – o noapte cu cortul – toate sunt posibile la clubul No Gravity.

Cum a ajuns Alex Codreanu – fondatorul clubului – la acest format și ce l-a recomandat?

Educatie prin aventura la No Gravity

Activitatea mea din prezent care are în centru educația non-formală prin aventură pentru copii, este rezultatul trecutului meu și al conjucturii. În perioada 1995 – 2000 am fost unul dintre voluntarii Organizației Naționale „Cercetașii României”, în cadrul căreia am participat la numeroase tabere naționale și internaționale de tineret.

Read more »

Joaca pentru copii: din ha! ha! in aha!

de Oana Grecea

Ca părinte al unui copil care a avut de-a face cu spațiile de joacă pot recunoaște că goana după un loc care să întrunească ceea ce înțelegem noi (adulții) în petrecerea reușită e un calvar. În ce mă privește (și pe unii cunocuți ai mei) căutarea a evoluat de la o petrecere tematică, cu personaje, la ceva educativ. Un fel de educație prin joc. Ce vreau eu acum și ce oferte sunt pe piață? Am pornit în căutarea locurilor speciale, ignorând pur și simplu zona, pentru că, am zis eu, cei dragi vor veni și dacă îi chemi la capătul celălalt al orașului.

Read more »

Aug 26, 2016 - Familiale, Ganduri    2 Comments

Clientul nostru, stapanul nostru. Exceptiile fac regula

de Oana Grecea

Vara asta am experimentat. Am fost la dispoziția clienților din rolul de… ospătar, într-o locație faină de pe litoralul românesc. Am vrut să ajut dar și să văd cum e să lucrezi cu oamenii și mofturile lor. Concluzia? Clientul nostru – stăpânul nostru, deși cine are dreptate rămâne de văzut.

Ar trebui să spun că în turism – așa cum l-am văzut eu după o lună de zile – excepțiile sunt regula. E ceva care este de respectat, care e afișat, anunțat și pare a fi regula? Ei bine, aia e pentru fraieri, șmecherii vor altfel decât poți tu să oferi.

Să vă zic că mi se pare că educația (aia fină) răzbate prin toți porii oamenilor veniți în vacanță unde sunt doar clienți și nu șefi sau manageri sau pr-iști? Oamenii educați știu să se și distreze, ei îți acordă respect chiar dacă nu te cunosc și tu ești doar un angajat plătit să fii la dispoziția lor. Oamenii educați te respectă și înțeleg că un meniu e un meniu, că un program (de masă) e un program, că o băutură din bar este la sticlă și nu la doză (că așa ai decis cu furnizorul), că a face curățenie în cameră presupune întâi să îți strângi lucrurile sau jucăriile copilului de pe jos ca să se poată mătura. Și asta în condițiile în care locația de tip boutique cu 15 camere și o capacitate de 30-40 de persoane cu tot cu copii încerca să personalizeze dorințele clienților pe cât de mult posibil, iar flexibilitatea era la ordinea zilei.

Read more »

My world: 5 gadgeturi care-mi fac viata mai usoara

de Oana Grecea

Nu știu alții cum sunt dar eu apreciez și le sunt recunoscătoare gadgeturilor care îmi salvează viața, atât cât vreau eu să fie salvată. Recunosc meritul tehnologiei și inovațiile pe care le-a adus în viața noastră dar eu când trebuie să schimb un lucru cu altul mai bun, deși mă bucur sunt stresată de ce urmează. De perioada de acomodare. Și totuși, nu știu ce m-aș face fără ele…

Cel mai des gadget pe care îl schimb fără voia mea este telefonul, pentru că de fiecare dată cel vechi decedează. Deși îmi doresc un Iphone (măcar pentru pozele mișto pe care le face și pe care le-aș putea pune pe Instagram sau la nevoie și pe site), nu am avut parte de unul. Iphone-ul seamănă (probabil) foarte mult și cu tableta mea Ipad2 de care sunt foarte încântată și are și ușurință în căutare. De regulă, nu-mi plac telefoanele noi pentru că trebuie să învăț un meniu nou și toate mi se par greoaie, dar și pentru că pierd mesaje, nu mai găsesc contacte etc. Aș vrea să aveți îngăduință cu cele ce urmează și eventual să zâmbiți că sunt una din fetele alea ”varză” la tehnologie. Ce e ușor pentru alții pentru mine e greu și aplicațiile mi se pare că ar trebui testate pe persoane care nu prind repede, nu sunt intuitive, așa ca mine.

Read more »

Jan 22, 2016 - Familiale, Ganduri    No Comments

30 de persoane care m-au inspirat in 2015

de Oana Grecea

Îmi face bine să recunosc meritele unor oameni din viața mea. Ideea mi-a venit de la provocarea primită de Richard Branson (#ChallengeRichard) prin care trebuia să găsească  65 de persoane care l-au inspirat în 2015. Și dacă el a reușit și dorit să facă acest lucru, eu de ce nu aș putea să găsesc măcar 30?

Am scris într-un post de anul trecut că sunt foarte multe persoane care m-au ajutat și cărora le sunt recunoscătoare. Nici că aș fi putut să le mulțumesc mai frumos pentru lucrurile care le-au făcut pentru mine, chiar dacă ei nu-și doresc să le fac publice.

Read more »

Pages:123456789»
'