Browsing "Jurnale/ Biografii"

Ce stiu cu adevarat

de Oana Grecea În ultimul timp, tot mai multe lucruri mărunte îmi aduc bucurii mari. În fapt, lucrurile citite (în cărți precum ”Ce știu cu adevărat”, de Oprah Winfrey și HYGGE, de Louisa Thomsen Brits) mă fac să apreciez și să văd valoarea micilor momente de bucurie care îți aduc o mare satisfacție sufletească ori pur și simplu să trăiesc și să apreciez clipa. Ce stiu cu adevarat Ce știu cu adevărat este că mi-am dorit foarte mult să citesc cartea lui Oprah Winfrey pentru că îmi place de ea și-mi pare o persoană care evoluează mereu, care știe să empatizeze cu interlocutorii săi și care promovează lucruri valoroase, nu doar comerciale. Cele scrise de ea au avut o tentă de ușoară dezamăgire, exact ca atunci când am citit cartea Andreei Esca (”Ce-am făcut când am tăcut”). Ambele cărți aparțin unor vedete tv și ambele sunt constituite din editorialele apărute în revistele pe care le conduc. Cartea Ce știu cu adevărat” a lui Oprah (apărută la editura Lifestyle Publishing) este formată din editorialele ei din rubrica lunară  pe care o ține în revista O, The Oprah Magazine. Dar să explic de unde vine dezamăgirea. Nu din faptul că aș fi putut citi editorialele la momentul apariției și ar fi fost ca o repetare a lor, ci din simplitatea celor relatate. Ce știu că adevărat este că nu-mi vine să cred că o vedetă de talia lui Oprah scrie, practică și apreciază lucruri precum grădinăritul spre exemplu. Poate că normal este să fie așa, dar uneori normalul ne suprinde prea tare. Read more »

Elon Musk, antreprenorul care produce ”jucarii” (masina electrica, rachete) pentru oameni bogati

de Oana Grecea ”Personajul”/antreprenorul Elon Musk (din cartea - Elon Musk, Tesla, SpaceX și misiunea construirii unui viitor fantastic, de Ashlee Vance- apărută la Publica) a devenit interesant pentru mine cu ceva timp în urmă când l-am ascultat într-un discurs TED-Ex unde a spus că face ce face din pasiune pentru… fizică.   Primul lucru pe care l-am făcut după citirea cărții a fost să caut reacția antreprenorului la apariția ei. Autorul – un jurnalist al revistei Bloomberg Businessweek – a avut acordul antreprenorului de a scrie povestea lui după ceva negocieri destul de dure. Într-o primă fază Musk a refuzat să coopereze (astfel încât cartea are o perioadă dinainte de Elon, când jurnalistul a luat 200 de interviuri fără acordul acestuia și perioada după Elon), apoi a pus condiția de a citi cartea înainte de a fi publicată. Având în vedere caracterul dificil/controversat al investitorului american de origine Sud Africană, Ashlee Vance s-a asigurat de faptul că Musk nu va interveni pe text și a evitat de a spune Da acestei cereri. (după multe căutări am găsit pe Quora răspunsul. Musk a spus la prima citire că este o carte ok iar când presa a sărit pe el cu întrebări a început să spună că unele lucruri nu au stat chiar așa…). Read more »

Un dirijor roman si o singura inregistrare

  Cunoscătorii au recunoscut probabil caracteristicile lui Sergiu Celibidache – singurul dirijor român cu renume internațional care a refuzat înregistrările audio, după ce, în 1948, singura înregistrare făcută i s-a părut fadă. Cu toate acestea, Celibidache a făcut carieră fără să înregistreze niciodată pe disc. Cartea Celibidache – Întâlniri cu un om de excepție (texte reunite de Stephane Muller și Patrick Lang), apărută la editura Spandugino, reunește o selecție de mărturii și interviuri despre și cu marele dirijor. În volum sunt surprinse personalitatea, universul și ideile maestrului născut la Roman într-o familie înstărită și care și-a părăsit părinții pentru că aceștia nu îi înțelegeau pasiunea pentru muzică. Sergiu Celibidache (1912-1996) a fost unul dintre cei mai mari dirijori ai lumii. „A fi liber înseamnă să nu poți face altfel“, este motto-ul cărții, citatul aparținându-i maestrului. Foto: Fundatia Celibidache Într-un interviu, Celibidache spunea că omul și-a însușit întotdeauna universul sentimentelor cu expresii sonore. Dar el îi sfătuia pe toți să facă ceea ce le place: „Uite un angajament pe care îl vei respecta toată viața. Fă ce îți place și încearcă să vezi dacă e cu adevărat compatibil faptul de a nutri speranțe, de a fi unic, de a fi cel mai mare din lume“. După mestrul român, „fiecare învățătură e legată de o serie de suferințe, fără nicio îndoială“. Read more »

Agassi: ”O victorie nu este atat de placuta pe cat de neplacuta e o infrangere”

”Deschid ochii și nu știu unde mă aflu și cine sunt. Nu e ceva foarte neobișnuit – jumătate din viață nu am știut!” – așa începe cartea lui Andre Agassi, unul dintre cei mai buni tenismeni din toate timpurile.Cred că nu e întâmplător că tenisul folosește limbajul vieții. Avantaj, serviciu, greșeală, pauză, iubire... Fiecare meci e o viață în miniatură”. Agassi nu încearcă în această carte (”Open. Autobiografie”) să se prezinte mai frumos sau mai bun decât a fost. Ba din contră, își dorește ca eșecurile și prostiile lui, să nu mai fie repetate de alții, inclusiv de copiii lui. Această carte a fost scrisă pentru ei. ”Sper că-i va ajuta să evite unele dintre capcanele în care eu am căzut. Sper că va fi una dintre numeroasele cărți în care vor găsi mângâiere, îndrumare, plăcere. Eu am descoperit târziu magia cărților. Dintre multele greșeli pe care vreau ca ei să le evite, aceasta este undeva în fruntea listei.” Este foarte uman și normal în tot ce spune și-și dorește pentru familia lui. Deși a gustat din cupa celebrității, Agassi nu a fost fascinat de ea. Nu i-a plăcut perioada căsniciei cu Brooke Shields, care încerca să-l ”care” în tot felul de cercuri celebre și nici când, cunoscut în tenis și confirmat datorită câștigării unui Mare Șlem popularitatea l-a invadat. ”Acum că am câștigat un turneu de Mare Șlem, știu ceva ce au voie să știe doar foarte puțini oameni. O victorie nu este atât de plăcută pe cât de neplăcută e o înfrângere și sentimentul de bine nu durează la fel de mult ca supărarea.... Mă minunez de cât de neinteresant e să fii celebru, de cât de banali sunt oamenii celebri. Sunt confuzi, nesiguri, șovăielnici și adesea urăsc ceea ce fac”. Read more »

Marele seducator Jack Nicholson

Despre actorul Jack Nicholson se poate spune orice, numai că este o frumusețe nu! Cu toate acestea, are un farmec aparte, cu care a cucerit multe femei (unele celebre ori topmodele), am aflat din biografia sa apărută la editura Victoria Books. Volumul intitual simplu Jack este scris de John Parker, care a pus cap la cap niște date și interviuri acordate de marele actor ziarelor și mai puțin televiziunilor (conform unui principiu al său pe care l-a respectat destul de mult). Dacă despre filmele sale, pomenite cu lux de amănunte în carte, pornind de la anturaj, scenografie, selecție de actori se mai cunoaște ceva în viața publică, despre viața sa personală (dincolo de fotografiile cu fiecare femeie cu care a ieșit), nu știam mare lucru. De exemplu, am aflat că a fost crescut de-o mamă care îi era de fapt bunică, că adevărata mamă era sora lui cea mare și că, practic, până a descoperit adevărul a trăit într-o minciună dureroasă. Read more »

Romania concediului meu

Vara asta - iulie 2012 - am mers in zona Lacului Bicaz, in satul natal al tatalui meu (comuna Hangu).  Am ajuns si la Durau, si la Lacul Rosu. Am facut drumetii prin sat, pe la o stana si prin padurile din statiunea Durau. A fost o vacanta tonica si reconfortanta si nu am regretat o clipa ca vara asta nu am putut ajunge la mare. Impreuna cu copiii ne-am scaldat si in Lacul Bicaz, desi a trebuit sa cautam mult si bine un loc fara deseuri menajere aflate la mal. Din pacate, chiar daca au existat ceva actiuni de curatare a lacului (atunci cand seaca sunt aduse la mal toate resturile) acestea nu se vad, impresia de mizerie fiind pregnanta. Peisajele sunt insa ca in Elvetia sau Austria si e pacat ca localnicii nu sunt cumva sensibilizati/incurajati sa protejeze aceasta frumusete naturala. Read more »

Sep 23, 2012 - Jurnale/ Biografii    No Comments

O calatorie. Viata mea in politica, de Tony Blair

Din ciclul biografiilor de personalitati, am citit cartea "O calatorie. Viata mea in politica", scrisa de Tony Blair. Gasiti recenzia ei pe BookMag. O carte grea, la propriu și la figurat. La propriu, pentru că are aproape 700 de grame și 800 de pagini și la figurat, pentru că este scrisă chiar de Tony Blair, fostul prim-ministru al Marii Britanii, care dezvăluie multe din culisele politicii din Downing Street nr 10. Nu de puține ori mă gândesc dacă politicienii sunt și ei oameni. Au reacțiile foarte controlate, studiate și nu știi niciodată ce este în sufletul lor. Unii au curajul să o mărturisească, așa cum face Tony Blair în cartea O călătorie. Viața mea în politică. Alții, nu. Însă acest volum este, oricum ar fi, o bună documentare pentru politicieni, în perspectiva alegerilor din toamnă. Să nu uităm că Tony Blair a fost prim-ministru laburist în trei mandate consecutive și, la cât de conservatori sunt britanicii, nu l-ar fi ales dacă nu ar fi meritat. Totuși, fostulprim-ministru al Marii Britanii nu și-a propus să prezinte în carte cronologic mandatele sale, ci să povestească ce a trăit/simțit în anumite momente. Și o face cu umor, amintindu-și de episoade când a fost ridiculizat de presă (uneori pe bună dreptate, alteori nu), când nu a putut reacționa ca un părinte (fiul de 16 ani lipsea de-acasă noaptea și nu a putut pleca după el fiindcă nu-i permitea funcția), când s-a întâlnit cu prințesa Diana și cum a gestionat apoi greul moment al funerarilor acesteia. Vorbește mult despre relațiile avute cu președinții americani, despre reuniunile sau negocierile importante la care a participat în calitate de prim-ministru, despre deciziile grele pe care le-a avut de luat. Read more »

Sep 23, 2012 - Jurnale/ Biografii    1 Comment

Warren Buffett si viata ca afacere, de Alice Schroeder

"Viaţa este ca un bulgăre de zăpadă. Esenţial este să găseşti o zăpadă bună şi un deal cu adevărat lung. " - Warren Buffett Am citit cu o plăcere foarte mare şi mult interes biografia celui care în anul 2008 a fost încoronat cel mai bogat om de pe planetă (de către Forbes), chiar dacă volumul are 1.000 de pagini. Miliardarul Warren Buffett, zis “Oracolul din Omaha” te face să-l admiri chiar dacă nu eşti om de afaceri (mai puţin poate zgârcenia sa). A fost pur şi simplu un vizionar. A preconizat criza creditelor, a dolarului şi chiar înainte de atentatele teroriste din 2001, le spunea celor de la companiile de asigurări în care avea acţiuni să elimine asigurarea lucrărilor şi a clienţilor care aveau o potenţială expunere la riscul de terorism. Chiar dacă ştiam că e prieten cu celălalt american bogat al lumii, Bill Gates, nu puteam spune cum a făcut avere Buffett sau cum se cheamă cea mai celebră companie a lui. Berkshire Hathaway este “Capela sa Sixtină”, iniţial o companie falimentară de textile, prin intermediul căruia a achiziţionat /investit în societăţi de toate genurile: presă (deţine acţiuni la Washington Post şi Sun newspaper), sucuri (Coca-Cola), asigurări, aviaţie, energie etc. Nu a avut un domeniu predominant de investiţii, ci cumpăra acţiuni la societăţi subevaluate, în general din domeniul consumului. Metoda era aceeaşi, scrie autoarea –şi oamenii de afaceri pot lua deja un exemplu: estima valoarea intrisecă a unei investiţii, îi calcula riscurile, cumpăra folosind marja de siguranţă, se concentra, rămânea în cercul de competenţă şi lăsa lucrurile să funcţioneze înmulţindu-şi averea. Read more »

“Lectii din scoala vietii”, de Richard Branson

Încă o carte care nu m-a dezamăgit. În fapt este un rezumat al cărţii „Pierderea Virginităţii”, dar mult mai concisă şi axată pe sfaturi. Branson este pur şi simplu genial. Ştie exact ce să transmită, ce i-ar interesa pe ceilalţi din experienţa lui. Exemplele sunt foarte bine alese şi nici la el în afaceri nu a fost totul roz de fiecare dată. Totuşi, cu optimism şi încredere a reuşit să meargă mereu mai departe şi să fie un învingător. Sper să am şi eu curajul să fac lucruri, să schimb lucruri, să vorbesc şi cooptez oamenii care ar putea avea încredere în proiectele şi visele mele. Epilog: „În această carte privesc spre viitor.  S-au schimbat multe de când am înfiinţat în 1968 compania Virgin şi vă explic modul în care intenţionez să îmi continuu ideile şi să le duc la un alt nivel şi în alte arii de activitate, de exemplu lansarea combustibililor Virgin, aceasta fiind direcţia înspre care se îndreaptă compania acum. Lecţiile învăţate de la alţii, vorbele de duh din proverbe şi sfaturile din partea prietenilor au contribuit mult la succesul meu. În mod ironic, nu am fost un adept al lucrurilor făcute ca la carte, însă m-am inspirat şi am fost influenţat de mulţi oameni remarcabili. Sper ca şi voi să găsiţi inspiraţie în aceste pagini. De-a lungul vieţii mele am avut multe rezultate remarcabile. Acum a venit momentul să împărtăşesc ideile şi secretele care m-au condus spre succes, însă nu doar pentru a te ajuta să-ţi atingi scopul! Am început să fim conştienţi de efectele pe care le au toate acţiunile noastre asupra mediului înconjurător, de aceea eu cred cu tărie că fiecare dintre noi este responsabil, ca individ sau ca organizaţie, să nu mai aducă daune şi să nu mai facă rău! Mă voi folosi de capitalismul Gaia să explic de ce trebuie să luăm la cunoştinţă în ce fel dăunăm noi sau acţiunile noastre mediului înconjurător; ba mai mult, de ce este rândul companiilor mari ca Virgin să vă ghideze spre un mod holistic de abordare a businessului”. Richard Branson Read more »

Monica Lovinescu, “Jurnal Esential”

Pe lângă plăcerea citirii unui jurnal, gen literar preferat de mine, am dorit foarte mult să ştiu mai multe despre Monica Lovinescu. Pomenită destul de des în scrierile lui Liiceanu, ea „se revanşează” relatând despre el multiple însemnări. Dar nu asta este esenţa Jurnalului Monicăi Lovinescu, fiinţă despre care nu ştiam decât că este fiica criticului literar Eugen Lovinescu şi cea care a încălzit sufletele românilor cu emisiuni la Europa Liberă (pe care eu chiar dacă le auzeam rar în casă, nu le înţelegeam). Revenind la această culegere de note din intervalul 1981 – 2000, cartea este în fapt o punere pe tapet a activităţilor oamenilor de cultură din ţară şi din afara ei, a zbaterii românilor de a ieşi de sub dominaţia lui Ceauşescu. Adică, chiar dacă am trăit acea epocă, se pare că de la Paris lucrurile se ştiau cu mult mai bine decât le percepeam noi, la nivelul omului simplu. Spre exemplu, se pare că încă din 1985 erau semnale cum că Ceauşescu va fi dat jos, ori că au existat multiple tentative de protest în ţară, purtate de grupuri de oameni simpli. De asemenea, tot din Jurnal am aflat de bunele şi proastele obiceiuri ale lui Andrei Pleşu, de întâlnirile ideologice şi culturale ale lui Gabriel Liiceanu. Acesta din urmă a fost foarte apreciat de Monica Lovinescu şi soţul ei Virgil Ierunca. Prietenia lor a avut şi componente umane, Liiceanu oferindu-se spre exemplu să îngrijească de ei la bătrâneţe, dacă aceştia ar fi acceptat să se mute definitiv la Bucureşti. O carte-istorie, cu valoare mai mult de oglindă a unei epoci, decât literară. Dar merită citită. Părerea mea. Read more »

Pages:12»
'