X
Va recomand sa cititi si..
Ganduri de la casa

Sunt atât de încântată de statul la casă și la ”țară” încât nu pot să aștept până se adună alte impresii. Nu am încă un colț de rai în grădină (de fapt nu am încă gard, tere...

Ce s-a servit la incoronarea regelui Ferdinand

 

În 1922, la încoronarea regelui Ferdinand s-au servit câteva delicatese gen caviar, morun de Dunăre a la Parisiene, file de vită Dauphne și s-a băut, cu mare bucurie, champagne Capșa Brut și Rhein Extra Brut Imperial, specialitate existentă și în zilele de astăzi. Asta am aflat recent, la pivnițele Rhein din Azuga, acolo unde, în tinerețe, regele Mihai făcea vizite cu motocicleta. Producția de vin spumant – intitulat pe atunci champagne – era doar una din fructoasele fabrici din zonă controlate de familia regală.

Așa se face că, la Cramele Halewood – deținătoarele pivnițelor Rhein de la Azuga -se face vin spumant după metodă tradițională (metoda Champenoise) începând cu 1892. Astfel, acestea reprezintă cea mai veche locație unde se produce, fără întrerupere, vin spumant după metoda de fermentare a vinului în sticlă.

Datorită calităților deosebite ale vinurilor, și în special ale spumantelor, Pivnițele Rhein de la Azuga au devenit, în 1920 ”Furnisorul Curții Regale a României” (asta era denumirea de atunci), spumantul Rhein Extra Brut Imperial fiind servit la ceremonia de încoronare a Regelui Ferdinand de la Alba Iulia, din 15 octombrie 1922.

Meniul regal de la acel moment a fost reconstituit de cei de la cramele Halewood și în 2006, când regele Mihai I al României (denumirea corectă a majestății sale, refuzată de autoritățile române) a revenit la Azuga și când societatea a devenit, din nou, furnizor al Casei Regale a României, pentru spumant. (calitatea de furnizor regal este reînoită la fiecare trei ani).

Așa am aflat că în 1922 ca și în 2006, meniul a fost următorul: caviar, omletă Forestiere, morun de Dunăre a la Parisiene, sos Remoulade, file de vită Dauphne, aspic de foie-gras în Belle Vue, salată de sezon, praline parfait, cosulețe de fructe, truffes de chocolat, cafea. S-a băut: vin de Drăgășani – Dealu Mare 1907, Champagne Capșa Brut/Rhein Extra, Coniac. Un meniu destul de fin și bine ales, aprobat și ștampilat, la vremea încoronării, de către generalul Berthelot.

Dar istoria fabricii este foarte interesantă și oamenii care lucrează acolo și sunt din localitate au prins prin intermediul bunicilor sau al părinților vremurile de glorie ale fabricii din perioada monarhiei. Este cazul Eleonorei Pinta, managerul pivnițelor, ghidul dar și oenologul lor, care lucrează la Rhein din 1974 și care cunoaște toată istoria cramei dar și procesul tehnologic al vinului spumant. Ea povestește că sticlele stau la fermentat pe rasteluri speciale circa nouă luni. Este important ca fiecare sticlă să stea pe rasteluri cu capul (dopul) înclinat în jos. Fiecare sticlă este scuturată manual la anumite intervale şi răsucită cu o optime de cerc zilnic. În opt ore, un muncitor bate cam 46.000 de sticle.

CUM SE FACE VINUL SPUMANT?

Vinurile de Halewood se fac din struguri proveniți din podgorii dn Transilvania (au crame și la Sebeș), din Dealul Mare și Dealurile Dobrogei. Tot vinul provenit de aici se duce la sediul companiei de la Ploiești, unde se îmbuteliază în sticle de vin. Cupajele se fac la Ploiesti și se adaugă în sticle acolo. Apoi se adaugă niște drojdie provenită chiar de la mama șampaniei, de la Institutul tehnologic. După ce se trage vinul în sticle se culcă liniștite și se țin cel puțin nouă luni.  Chiar dacă sticlele dorm, în lichid este viață. Drojdiile consumă zahărul din vin și degajă bioxid de carbon. Ele ”papă” și produc două lucruri: un pic de alcool și bioxid de carbon. Se zice că acest procedeu este descoperit de Don Perignon. Ca și națiune, noi suntem a patra țară din lume care producem vinuri spumante după Franța, Italia,Germania. Drojdiile, după ce au consumat tot zahărul, dacă nu mai au hrană mor. La momentul când conținutul alcoolic crește, ele se sinucid. Se formează un sediment, iar oamenii de la Azuga iau sticlele și le agită, până se omogeniează lichidul cu sedimentul. Apoi sticlele sunt duse pe alte rasteluri, în altă sală, și sunt așezate în poziție culcat, cu capul în jos, la limpezit. Ce se întâmplă cu sedimentul? Cu cât sunt ținute mai mult, vinul devine mai bun. ”Le ținem 4-5 zile până se formează din nou sedimentul pe buza sticlei, se dă un semn cu creta pe fiecare sticlă și se începe operațiunea de limpezire. Se rotește o optime din circumferința sticlei și se bate de pupitru. Le facem asta de două ori pe zi, circa două luni de zile și tot sedimentul se adună la gâtul sticlei și lichidul devine limpede. De aici le ducem în sala unde eliminăm acest sediment. Un bun muncitor aici la noi rotește în opt ore peste 50.000 de sticle”, povestește doamna Eleonora Pinta. Pentru a scoate presiunea din sticle, oamenii lucrează cu mască de protecție.

Pe vremuri, la castelul Peleș livrarea se făcea cu căruțe de lemn cu platforme, în lăzi de lemn. Acum, Pivniţele Azuga – deţinute de Grupul Cramele Halewood – produc 200.000 de sticle, anual, din trei feluri de vin spumant, Extra Brut Imperial, Extra Sec şi Extra Brut Rose. O sticlă costă aproximativ 40 de lei. Înscrise în circuitul turistic, în programul Drumul Vinului, pivnițele Azuga sunt vizitate zilnic de turişti din toată lumea.

[nggallery  id=28]

 

Dar ce s-a servit la încoronarea din Marea Britanie, la nunta lui William cu Kate?

Principesa Margareta a povestit Dianei Mandache, în cartea ”Patrie și destin” că la nunta casei de Windsor s-a servit ”canape”, un fel de bufet rece, șampanie, sucuri din fructul pasiunii, ghimbir sau mere.  Am mai spicuit de pe internet și alte câteva feluri de la meniul prințului William cu Kate Middleton. Lista a cuprins: salată de crab Cornwall pe pat de lămâie, sparanghel fiert cu sos Hollandaise, ouă de prepeliţă cu ţelină, budincă Yorkshire cu friptură de vită la grătar, mousse de hrean, somon afumat pe pat de sfeclă roşie, ruladă de brânză de capră cu alune de pădure caramelizate, ciuperci sălbatice.

Deserturile nunții secolului (desfășurată în 2011) au fost formate din declicatese precum pateul de portocale roşii, tarte de zahăr cu rubarbă, praline cu fructul pasiunii, trufe de ciocolată neagră sau prăjitura Opera. Tortul principal al nunţii a avut 8 etaje şi a fost format din 17 torturi individuale de fructe, dintre care 12 reprezentau  baza. A fost decorat cu frişcă şi glazură albă şi a avut pînă la 900 de flori din glazură şi 17 varietăţi de frunzedecorative. Cel de-al doilea tort, ales de Prinţul William, a fost un tort de biscuiţi cu ciocolată realizat de McVities (http://www.mcvities.co.uk/), furnizor regal de prăjituri al casei regale a Marii Britanii din 1893.

 

2 Comments

  • avatar

    Mi-a placut foarte mult acest post! Informatii utile invaluite intr-o poveste adevarata!

  • avatar

    Multumesc ca ai citit si ca apreciezi. Sper ca cititorii mei sa gaseasca mereu ceva interesant pe site.

Got anything to say? Go ahead and leave a comment!

'