X
Va recomand sa cititi si..
Ganduri de la casa

Sunt atât de încântată de statul la casă și la ”țară” încât nu pot să aștept până se adună alte impresii. Nu am încă un colț de rai în grădină (de fapt nu am încă gard, tere...

Cu Elisabeth Gilbert, sub “Semnatura tuturor lucrurilor”

 

 

de Oana Grecea

Fericită că poate doar să scrie și nu este nevoită să-și câștige și din alte surse banii, Elisabeth Gilbert, celebră prin cartea biografică ”Mănâncă, roagă-te, iubește!” și-a dedicat patru ani din viață scrierii și documentării unei alte cărți de succes. ”Semnătura tuturor lucrurilor” (apărută ca toate scrierile autoarei la editura Humanitas) este mai puțin o poveste de dragoste, cât mai mult o relatare istorică despre o femeie botanist din secolul nouăsprezece. Deși mediatizată mult peste gusturile mele, cartea merită din plin citită, face parte din scrierile reușite ale lui Gilbert. 

Mi-a plăcut motto-ul cu care își începe povestirea, un citat din Lord Perceval: ”Ce este viața, nu știm. Ce face viața,  știm prea bine”. Despre povestea cărții voi scrie mai jos, aș vrea să vă spun însă ceva ce m-a impresionat: personajul principal, botanista Alma Whittaker se trezește la jumătatea vieții, moștenitoarea unui domeniu important, cu afaceri multiple, dar hotărăște să doneze totul și să ia viața în piept. După o călătorie de câțiva ani în căutarea unor adevăruri, ajunge în Olanda și se angajeză la Grădina Botanică din Amsterdam unde o ia practic de la capăt. Ce vreau să subliniez de fapt este că în toți acești ani nu au salvat-o banii moșteniți pentru că îi donase, ci mintea și vasta ei cultură au făcut-o să fie stăpână pe viața ei. Doar ceea ce învățase, studiase, cercetase au fost adevărata ei bogăție.

Elisabeth Gilbert, Kew Garden

(Elisabeth Gilbert în perioada documentării la Grădina Botanică din Kew. Sursa foto: contul de Pinterest al autoarei)

Editura Humanitas a avut fericita idee de a organiza la Librăria Humanitas Cișmigiu o videoconferință cu Elisabeth Gilbert la care am participat și eu. Deși în București era o seară ploioasă, la New Jersey, locul unde locuiește autoarea era o zi însorită cu multă energie pentru Gilbert. Degajată, relaxată, îmbrăcată comod ca de casă dar foarte, foarte deschisă și spontană, scriitoarea a răspuns cu mult drag întrebărilor adresate din sală dar și de către traducătoarea volumului, tânăra Anca Bărbulescu. Așa am aflat că documentarea și conceperea romanului a durat patru ani de zile, și că nu partea științifică (riguros documentată în Grădinile Botanice din Kew, New York, Amsterdam etc, în biblioteci și discuții cu oameni de știință) a fost cea mai grea ci conturarea poveștii și a personajelor. Cărțile de succes i-au adus libertatea de a putea scrie în liniște și fără presiunea deadline-urilor vreunei rubrici/coloane din presă. Știu că acesta este un lux foarte mare pe care puțini autori și-l pot permite.

Promovată și mediatizată în mai toate țările care i-au tradus volumul (peste 30 dacă am reținut corect), Elisabeth Gilbert a fost zilele acestea prezentă și într-una din emisiunile lui Oprah Winfrey, așa cum ați văzut/aflat/ascultat în video-ul din deschidere. Autoarea are și un site foarte bine pus la punct pe care vă invit să-l ”răsfoiți”, măcar ca model de marketing dacă nu ca informație.

Subiectul cărții ”Semnătura tuturor lucrurilor” este foarte bine rezumat pe copertă – ”Botanica, explorarea lumii şi dorinţa: acestea sunt temele în jurul cărora şi-a construit Elizabeth Gilbert ultima carte (2013) – un mare roman despre un mare secol, al nouăsprezecelea.
Extraordinara sa eroină, Alma Whittaker, născută la Philadelphia la începutul anului 1800, studiază plantele, cu precădere muşchiul, şi ajunge astfel să descifreze, independent de Darwin, misterele evoluţiei în lumea naturală. Dacă Alma e prototipul omului de ştiinţă riguros şi lucid, Ambrose, bărbatul de care se îndrăgosteşte, este artistul utopic care crede, asemenea misticului german din secolul al şaisprezecelea Jakob Bӧhme, că Dumnezeu şi-ar fi lăsat, spre binele oamenilor, semnătura, amprenta, marca, în alcătuirea fiecărei plante de pe pământ, astfel că întreaga lume naturală e un cod divin purtând dovada iubirii Creatorului.
Acţiunea romanului, scris într-un ritm alert, pe măsura pasionantelor peripeţii ale trupului şi minţii pe care le înfăţişează, şi populat cu personaje ieşite din comun – aventurieri, misionari, astronomi, căpitani de corabie, genii, nebuni –, se petrece, rând pe rând, la Londra, în Peru, la Philadelphia, în Tahiti şi la Amsterdam”.

coperta-semnatura-tuturor-lucrurilor_resize

În detalii se ascunde mai multă forță decât în liniile mari, dar majoritatea oamenilor nu reușesc să se strunească și să stea nemișcați destul timp ca să le observe”.

Plantele medicinale seamănă cu bolile pe care le vindecă, sau cu organele pe care le tratează. Busuiocul, cu frunzele lui de formă hepatică, este leacul firesc al relelor ficatului. Rostopasca, cu seva ei galbenă, se poate folosi pentru înlăturararea culorii neplăcute provocată de gălbinare. Nucile, a căror formă seamănă cu a creierului, ajută împotriva durerilor de cap”.

Își dorea confortul oferit de etajerele încărcate de cărți, de borcanele pentru specimene, de hârtiile pe care nu le mânca mucegaiul și de microscoapele care nu dispăreau în toiul nopții. Își dorea cu ardoare o familie – o familie ca aceea în care crescuse: mereu atentă, iscoditoare, provocatoare și inteligentă”.

Sensibilitățile noastre pot fi un dezavantaj, fiindcă ne pot provoca suferință”.

Got anything to say? Go ahead and leave a comment!