X
Va recomand sa cititi si..
Ganduri de la casa

Sunt atât de încântată de statul la casă și la ”țară” încât nu pot să aștept până se adună alte impresii. Nu am încă un colț de rai în grădină (de fapt nu am încă gard, tere...

De la viata la birou la o viata plina de miscare cu Dumitra Rasnoveanu (partea a doua)

 

by Oana Grecea

A fost manager de comunicare . Acum este instructor de zumba și aerobic dar și blogger. Este mai în formă decât oricând, iar abilitățile de comunicare și le folosește ajutând oamenii să trăiască sănătos. Prin exemplul său (are aproape 40 de ani și este mamă a doi copii), Dumitra Râșnoveanu îi face și pe alții să se apuce de sport. (prima parte a interviului o puteti citi aici)

În fiecare week-end o găsești în parc, indiferent de anotimp. Se antrenează și când calcă, își repetă acasă coregrafiile pe care le prezintă la sală și se gândește non-stop la un mod sănătos de a trăi al oamenilor.

După nașterea celui de-al doilea copil sportul i-a devenit a doua meserie, după cea de comunicator – practicată mai bine de 13 ani; a învățat (și încă o mai face), s-a antrenat (continuu), s-a certificat (mai urmează), și a virat-o pe drumul către sport.

Blog Oana11_resize

Ești mămică, copiii tăi au 9 și 3 ani . Cum îți împarți în prezent timpul între datoria de mamă, blogul tău http://www.dumitra.net/blog/ și activitățile sportive pe care le desfășori pentru companii dar și pentru tine?

Cât timp copiii sunt la școală/grădiniță eu scriu pe blog, citesc, mă documentez sau mă ocup de casă. De exemplu, am un program special de tonifiere a coapselor și fesierilor  în timpul călcatului. La mine durează cam 2 ore, așa că îți imaginezi ce rezultate am. Acum nu știu câte femei se mai ocupă cu așa ceva, la călcat mă refer. Sau îmi repet coregrafiile,  îmi fac propriile mele antrenemante, care nu seamănă cu ce fac în timpul orelor alături de cursanți.  Eu trebuie să mă pregătesc mult mai intens. Forma bună cu transpirație se ține.

Apoi vin copiii și sunt a lor: teme, mâncărică, somnic. După orele 15-16 începe, să zicem, munca propriu-zisă. Avantajul imens al programului ăsta este că sunt alături de copii. Îi ajut, le pregătesc în fiecare zi mâncare proaspătă și verde, ne jucăm, mai mergem și la film, în librării etc.

De ce a fost nevoie de atâtea certificări sportive în activitatea ta? (6 numai la Zumba).

Mai important decât numărul, este posibilitatea pe care o am de a lucra cu publicuri diferite. Într-un fel se lucrează cu copiii, în alt fel cu persoanele mature sau seniori.

În plus față de certificările de instructor de Zumba la care te referi tu, am obținut-o și pe cea de instructor de aerobic, recunoscută de Ministerul Învățământului și cel al Muncii. Până anul trecut, meseria de instructor nu era în nomenclatorul de funcții. Acum există și e foarte bine. Ai nevoie și de o recunoaștere oficială a competențelor tale. Trăim într-o lume a aparențelor totuși.

Și apoi, este important pentru mine să văd unde mă situez față de colegii mei mai tineri. Concluzia? Stau foarte bine, deși unii dintre ei mi-ar putea fi copii.

Blog Oana16_resize

De unde ai atâta energie pentru a desfășura mai multe proiecte și cum te ajută asta în gestionarea timpului?

Nu fac nimic ieșit din comun. Am schimbat doar macazul, chiar dacă nu mai am 20 de ani – ei și? Am și pentru cine să „secret„ energie. În plus, mă preocupă și devenirea mea ca om: mental, spiritual, fizic (procesul de îmbătrânire este reversibil – demonstrat și științific). Și-mi place teribil competiția. Sunt în elementul meu. E suficient să fiu provocată. Pornesc la sfert de cheie, am un motor. Și apoi, când văd câtă bucurie aduc oamenilor, femeilor – în special, din jurul meu. Pentru că și eu am parcurs același drum, știu de ce au nevoie, știu cum să ajung la ce-și doresc să obțină cu ele, știu cât de greu le este, apreciez efortul pe care-l fac să vină după 8-9 ore de lucru în sală și să muncească cu mine. Dar fac în așa fel încât să le pară ușor, distractiv, dar să și transpire. Pentru mine, mai important decât un mulțumesc, este bucuria cu care pleacă acasă. Cu asta mă hrănesc. Nu-i suficient?

Ce proiecte ai în prezent în desfășurare și ce noutăți mai pregătești?

Aș vrea să dedic mai mult timp blogului, care începe să devină o sursă importantă și credibilă de informație în zona sportului pentru toată lumea (de la începători până la împătimiți), a slăbitului, a mâncatului cum trebuie etc. Mai am și proiecte care sunt deocamdată pe hârtie. Adun experiență, informații. Cum s-ar zice, îmi fac încălzirea la marginea terenului înainte de meci.

Pe de altă parte, nu vreau ca asta să mă oblige să tai din timpul copiilor mei. Și nici să dorm mai puțin n-am cum pentru că mă pot lasa ”organele și balamalele”.  Nu vreau să intru într-un fel de industrie care să mă oblige să dau mai puțin din cât știu eu că pot da doar de dragul de a câștiga mai mulți bani. Dacă n-am făcut până acum avere. Timpul învestit în copiii mei mi se pare cea mai mare avere pe care le-o pot da acum. Vom vedea mai târziu dacă am făcut bine.

Citești foarte mult pe site-urile din afară. De ce crezi că oamenii din alte țări au altă cultură față de sport și de ce la noi nu știu oamenii să facă sport?

Oana, cultura înseamnă, printre altele, informație și educație. Începe din familie, se continuă la grădiniță șamd. Câtă vreme părinții vor continua să-și scutească copii de sport, iar din programa școlară sportul să fie primul care sare din schemă, `geaba ne mirăm că spitalele nu mai au paturi disponibile pentru bolnavi, iar banii pentru medicamente s-au terminat.

În plus, când vine vorba de sport, mass media ne arată doar trupuri perfecte, adică facem sport ca să arătăm așa (cunosc mecanismele presei de supraviețuire ale presei, dar chestiunea asta e împinsă la extrem) sau extreme: 250 de kilograme.

Nu, dragă, facem sport ca să fim sănătoși și fericiți, în primul rând, chiar și cu câteva kg. în plus. Am doamne ceva mai plinuțe care-mi spun că le este rușine să alerge în parc. Mergi la Londra să vezi câtă lume aleargă pe malul Tamisei. Tineri, bătrâni, mai slabi, mai durdulii – fac mișcare. Să-i vezi cum ies ca furnicile de prin clădiri de birouri la ora prânzului, îmbrăcați în echipament de sport. Că seara se aghesmuiesc cu bere și chipsuri, asta-i altă poveste.

Câte dintre noi, cu copii, familie, carieră putem ajuge sau reveni la forma pe care ne-o vând revistele mondene. Păi cum să n-ai frustrări. Nu tu cur, nu tu țâțe….nu tu bani de silicoane sau operații estetice. Noi românii,  și statisticile o arată, nu facem sport ca să fim sănătoși. Ce dacă ai 5-10 kilograme în plus față de ultima „piesă” arătată pe coperta revistei X? Fă, dragă, sport cum poți și simte-te bine. Nimeni nu-ți cere performanță, nimeni nu-ți spune să mergi la o sală de sport și să stai 2 ore; 30-40 de minute la 2-3 zile sunt suficiente pentru tonus și sănătate. Parcuri avem, slavă domnului.  Vezi, d-aia vine lumea pe blogul meu. Eu n-am photoshop nici la poze, nici la scris. Sunt un om normal, cu 2 copii, nici nu mai am 20 de ani, da`-i dau bătaie înainte.

Blog Oana23_resize

Din toate sporturile… fitness, zumba, alegări… pe care le faci tu, ce ai recomanda cititorilor? De ce este esențial să facem mișcare?

Orice fel de mișcare este bună cu condiția să o practicam constant, să ne facă plăcere și să fim atenți și la mâncare. Pentru sănătate și tonus, eu n-aș renunța în veci la alergare, aerobic, zumba, bicicletă, înot – pun bine la treabă sistemul cardiovascular și-ți țin și greutatea sub control, chiar dacă uneori mai scapi boii-n arătură, că oameni suntem și o viață avem.

Unde te vezi peste 5 ani? Ce crezi că vei face, cum crezi că vei evolua?

Exact aceeași întrebare am primit-o acum 10 ani de la un mare manager francez, un OM față de care am, cel puțin, o mare admirație (ce șansă am avut că i-am stat în preajmă!),  înainte de angajare. I-am spus atunci, iar vorbele mi s-au împlinit exact în acel interval.

Revenind, nu-ți pot dezvălui, dar îți dau un hint: mie-mi plac mult covoarele persane, cele lucrate manual, subțiri, filigranate, de mătase, care spun o poveste de viață într-o singură imagine și a căror urzeală rezistă cu sutele de ani și nici nu se duce culoarea.

Blog Oana12_resize

 

Prima parte a interviului poate fi citita aici.

3 Comments

Got anything to say? Go ahead and leave a comment!

'