X
Va recomand sa cititi si..
Ganduri de la casa

Sunt atât de încântată de statul la casă și la ”țară” încât nu pot să aștept până se adună alte impresii. Nu am încă un colț de rai în grădină (de fapt nu am încă gard, tere...

Fara controverse, despre Salonul de Carte de la Paris

 

by Oana Grecea

Vreau doar să-mi informez cititorii despre această ediție (22-25 martie), la care România și Barcelona (da, nu Spania!) au fost invitate de onoare la Salonul de Carte de la Paris. Statistic, Salonul a însemnat 190.000 de vizitatori, 45 de țări participante, 3.000 de autori invitați.

Salonul de carte de la Paris a fost onorat și de prezența Principelui Radu, care, ca întotdeauna, postează pe site-ul său câteva vorbe ori fotografii de la evenimentele la care participă – http://www.princeradublog.ro/jurnal/fotografii-de-la-salonul-cartii-paris-2013/. Prezenta sa a venit ca urmare a lansării volumului “Anul Regelui” în ediție bilingvă franceză și engleză (“L’Année du Roi / The King’s Year“, Curtea Veche Publishing, 2013).

Noua ediție a cărții este realizată în condiții grafice de excepție și prezintă în limbile franceză și engleză lumea aparte a regalității românești. Volumul, însoțit de numeroase fotografii în exclusivitate, zugrăvește în detaliu: viaţa de la Palatul Elisabeta şi de la Palatul Săvârşin, sărbătorile din jurul Majestăţii Sale, activităţile de zi cu zi ale membrilor Casei Regale, personalul din jurul Majestăţii Sale, protocolul de la Casa Regală.

Anul-Regelui_Coperta1

Salonul de Carte de la Paris a confirmat totuși importanța autorilor români traduși peste hotare, notorietatea de care încep să se bucure. Celebra publicație Le Monde a publicat mai multe articole, sub forma unui dosar, despre Romania, despre câțiva scriitori, dar și despre boicotul câtorva scriitori români mai cunoscuți. Am promis însă că nu voi intra în această polemică, pentru că nu cunosc adevărul.

Norman Manea, Radu Aldulescu, Lucian Dan Teodorovici se numără printre cei cărora Le Monde le dedică articole în dosarul despre autorii prezenţi la această ediție.

Le Monde dialoghează cu autorii autohtoni Lucian Dan Teodorovici, Dan Lungu şi Adina Rosetti şi pune în context evoluţia literaturii române de după căderea comunismului în România.

Dan Lungu are trei romane traduse în Franţa, la Jacqueline Chambon- “Raiul găinilor /Le Paradis des poules”,”Sunt o babă comunistă /Je suis une vieille coco” şi “Cum să uiţi o femeie/Comment oublier une femme”.

Teodorovici, despre care am scris și eu aici, în urma unui interviu pe care mi l-a acordat, în vârstă de 37 de ani, este editor şi scriitor. Romanul “Matei Brunul” este primul său roman tradus în franceză sub titlul “L’Histoie de Bruno Matei”.

Matei Brunul, de Lucian Dan Teodorovici

În dosarul Le Monde, multe dintre cărţile semnate de autorii români ating, tangenţial sau în mod direct, perioada comunistă a ţării. În articolul “Amnezicul şi marioneta”, Le Monde analizează volumul semnat de Lucian Dan Teodorovici, “Matei Brunul”.

Publicaţia franceză scrie și despre “Amantul colivăresei”, tradus cu titlul “L’amant de la veuve” în articolul – “Romanul unui şmecher” al lui Radu Aldulescu.

Linda Maria Baros, scriitoare și traducătoare (stabilită în Franța cred), publică pe site-ul personal www.lindamariabaros.fr, câteva proiecte pregătite cu ocazia acestui Salon. Mai exact, vorbește despre traducerile pe care le-a făcut.

”Voi începe cu o amplă Antologie de poezie română contemporana (1960-2000), care reuneste 27 de autori confirmati din generatiile ’60, ’70, ’80 si ’90. Printre ei, Nichita Stanescu, Cezar Ivanescu, Virgil Mazilescu, Ileana Malancioiu, Angela Marinescu, Ana Blandiana… Cum în ultimii 45 de ani, ca sa dau un reper temporal, nu a fost publicat în Franta niciun volum atât de cuprinzator – antologia pe care am tradus-o în 2008 contine mai putine nume si mai putine poezii -, o astfel de aparitie mi se pare pur si simplu indispensabila.

Vin apoi cinci antologii care prezinta, fiecare în parte, versuri selectate din operele complete ale unui autor român contemporan marcant. Este vorba despre cinci autori pe care am mai avut ocazia sa-i traduc sau sa-i invit la lecturi si festivaluri din Franta sau din lumea francofona. Si, cum aminteam anterior importanta fundamentala a orizontului de asteptare, as adauga faptul ca este vorba totodata despre niste autori ale caror versuri au fost primite cu mult entuziasm de publicul francez, atunci când au aparut în antologii, dosare, reviste sau atunci când au fost citite în cadrul unor lecturi de poezie.

Mai multe despre proiectele sale puteți găsi aici.

Mi-ar fi placut sa aflu mai multe despre editurile romanesti participante la Salon, dar poate ca prezenta lor trebuie sa ramana un mister.

Got anything to say? Go ahead and leave a comment!