“Bunul simt ca paradox”, de Alexandru Paleologu

O carte „grea”, care te provoacă să fii la înălţimea cuvintelor exprimate, ca să poţi înţelege subtilităţile autorului. Dar o carte care merită citită.

Volumul de eseuri Bunul-simţ ca paradox are un efect de “alarmare a inteligenţei”: o alertă produsă în interiorul structurilor betonate ale inteligenţei, menită să o elibereze, să-i insufle, astfel, curajul firescului sau, cum spune autorul, “îndrazneala de a fi banal” (firescul e în fond un act de curaj): cu alte cuvinte, inteligenţa este îndemnată spre o permanentă “dislocare” din sine, pentru a se salva de la osificarea în propriile abstracţii şi a se lepăda de aroganţele ce o mărginesc, act de curaj ce este posibil doar prin mijlocirea vitală a bunului simţ. Luciditatea, întemeiată în bunul simţ, nu poate fi decât liberă: mişcarea ei nu e nici haotică, nici mecanică, ci coerentă. E o coerenţă vie care exclude deopotrivă risipirea în haosul afectelor şi încremenirea în mecanica abstracţiilor. Această coerenţă se naşte din tensiunea în care se reunesc (sub semnul bunului-simţ), susţinându-se şi sporindu-se reciproc, luciditatea şi sentimentul; scindarea acestei unităţi vii face ca ambele părţi esenţiale să sucombe iremediabil în prostie, ratând, ca atare, libertatea. Cum spune Paleologu, nu inteligenţa este contrariul prostiei; “contrariul prostiei e bunul-simţ”.

Read more »

Carti despre educatia copilului

Părinţi consecvenţi, copii fericiţi

de Pilar Sanchez, Ester Lopez, Yoland Hijazo

Se vorbeste despre educarea copiilor prin metoda consecinţelor naturale şi funcţionale.

Responsabilităţile de părinte sunt de un infinit de ori mai dificile decât orice fişă a postului. Paradoxul stă însă în faptul că, la sosirea pe lume, copilul nu vine cu un manual de utilizare optimă sau măcar cu 2-3 instrucţiuni gângurite înainte de primul alăptat.

Cu toate acestea, puţini sunt cei care înţeleg necesitatea consecvenţei şi a respectării unor principii sănătoase pentru educarea propriilor copii, preferând să se ghideze după starea de spirit de moment.

Ambiţiosul proiect pe care şi-l asumă autoarele acestei cărţi este acela de a contura fenomene pe care le trăim fiecare dintre noi, zi de zi, în lupta cu sine pentru îmbunătăţirea constantă a comportamentului faţă de copii. Cartea nu oferă, sub pretextul vreunei pretenţii de înţelepciune senectută, soluţii… dar propune metode şi dezvăluie răspunsuri.

Metoda consecinţelor naturale şi funcţionale pe care o postulează este nu doar inedită, ci chiar salutară. Va deschide perspective, va schimba mentalităţi şi va îndrepta greşeli…

„Educaţia copiilor trebuie să fie o prioritate absolută pentru părinţii din zilele noastre, părinţi care, în multe cazuri, au o bună situaţie economică şi profesională, dar care au carenţe în relaţia cu cei mici şi în demersurile educative de care aceştia vor avea parte” – Manuel Pimentel Siles

Ar fi multe de spus despre ce recomandă această carte. Ca şi în cazul „Supernany”, cred că este dintre cele pe care trebuie să le ai în casă şi să le răsfoieşti cand te confrunti cu una din situaţiile prezentate. Voi reda mai jos câteva din sfaturile recomandate.

Read more »

Convorbiri cu Octavian Paler, de Daniel Cristea – Enache

O carte-convorbire, purtată în scris de autor cu scriitorul Octavian Paler, dându-i acestuia din urmă, posibilitatea să răspundă în stilul spu, să se dezlănţuie. M-a uimit modestia şi singurătatea lui Paler iar dialogul purtat cu autorul este foarte interesant şi de bun simţ, pe teme diverse dar şi contemporane. Astfel aflăm părerea lui Paler despre diferite lucruri, evenimente, persoane etc

Read more »

Sep 22, 2012 - Ce ascult/ ce vizionez    No Comments

Am vizionat cu drag serialul Dr. House

Haios, interesant, captivant… Pe deasupra si cu cazuri, in proportie de 90%, adevarate. Trebuie sa ai o minte brici si o pregatire pe masura sa rezolvi astfel de cazuri. Am urmarit pana acum, sase sezoane… din sapte filmate.

Dar citind despre actorul care il interepreteaza pe House, am aflat o serie de lucruri interesante: intai, ca e actor britanic si filmeaza in America de vreo sapte ani, de cand a aparut filmul. Apoi, ca a inceput sa aiba dureri fizice din cauza schiopatatului impus, pentru ca, se stie (de catre cei care urmaresc serialul), personajul principal merge sprijinit de un baston. Hugh Laurie (50 de ani) este casatorit si are trei copii. Si-a dorit sa faca medicina, dar, se pare, Dumnezeu l-a adus aproape de domeniu prin intermediul acestei filmari.

Are contract pentru serial pana in 2012 dar e dornic sa renunte, nemaisuportand sa stea departe de familie. Se spune ca ar fi platit cu 350.000 – 400.000 de dolari/episod.

Iata ce spune o stire Mediafax, de prin 2009:

“Serialul ar mai putea continua chiar şi până la seria nouă dar eu nu ştiu dacă voi mai rămâne în echipă pentru că încep să am probleme cu genunchii şi să resimt dureri la şolduri. Sunt multe lucruri care nu mai funcţionează cum trebuie”, a spus actorul nominalizat de trei ori consecutiv la premiile Emmy.

Read more »

Sotia mea favorita, de Tony Parsons

Motto:

UN BĂRBAT CU DOUĂ CASE ÎŞI PIERDE MINŢILE.  UN BĂRBAT CU DOUĂ FEMEI ÎŞI PIERDE SUFLETUL. Proverb chinezesc

Este emoţionantă şi foarte umană, ca tot ce scrie Tony Parsons. De asemenea, poate fi şi foarte adevărată, deşi nu mi s-a întâmplat să iubesc două persoane deodată. Cred că graniţa între înşelat şi neînşelat este foarte subţire şi uneori dintr-o nevoie de moment poţi distruge o relaţie de-o viaţă (pe viaţă). În tot cazul, într-un trio conjugal, mereu cel puţin o persoană are de suferit groaznic. Sunt curioasă dacă viaţa din Shanghai descrisă în carte se apropie de ce se întâmplă în realitate.

Sotia mea favorita este un roman despre bărbatii si femeile timpului nostru – despre conflictele lor, despre bucuriile lor şi despre dorinţele lor secrete. Este o carte despre momentul când aventura şi obsesia se sfârşesc şi începe adevărata dragoste.

Read more »

Monica Lovinescu, “Jurnal Esential”

Pe lângă plăcerea citirii unui jurnal, gen literar preferat de mine, am dorit foarte mult să ştiu mai multe despre Monica Lovinescu. Pomenită destul de des în scrierile lui Liiceanu, ea „se revanşează” relatând despre el multiple însemnări.

Dar nu asta este esenţa Jurnalului Monicăi Lovinescu, fiinţă despre care nu ştiam decât că este fiica criticului literar Eugen Lovinescu şi cea care a încălzit sufletele românilor cu emisiuni la Europa Liberă (pe care eu chiar dacă le auzeam rar în casă, nu le înţelegeam). Revenind la această culegere de note din intervalul 1981 – 2000, cartea este în fapt o punere pe tapet a activităţilor oamenilor de cultură din ţară şi din afara ei, a zbaterii românilor de a ieşi de sub dominaţia lui Ceauşescu. Adică, chiar dacă am trăit acea epocă, se pare că de la Paris lucrurile se ştiau cu mult mai bine decât le percepeam noi, la nivelul omului simplu. Spre exemplu, se pare că încă din 1985 erau semnale cum că Ceauşescu va fi dat jos, ori că au existat multiple tentative de protest în ţară, purtate de grupuri de oameni simpli. De asemenea, tot din Jurnal am aflat de bunele şi proastele obiceiuri ale lui Andrei Pleşu, de întâlnirile ideologice şi culturale ale lui Gabriel Liiceanu. Acesta din urmă a fost foarte apreciat de Monica Lovinescu şi soţul ei Virgil Ierunca. Prietenia lor a avut şi componente umane, Liiceanu oferindu-se spre exemplu să îngrijească de ei la bătrâneţe, dacă aceştia ar fi acceptat să se mute definitiv la Bucureşti. O carte-istorie, cu valoare mai mult de oglindă a unei epoci, decât literară. Dar merită citită. Părerea mea.

Read more »

„Descopera-ti destinul” de Robin Sharma

Este o carte pe care am citit-o mai demult, atunci când l-am descoperit pe Sharma şi am achiziţionat primele cărţi pe care le-am găsit şi de care am avut bani. Deja am acum o întreagă colecţie de cărţi ale acestui autor. 

Descoperă-ţi destinul”, o altă carte din seria bestsellerului internaţional Călugărul care şi-a vândujt Ferrariu-ul, te va ajuta să vezi lumea cu alţi ochi. Îţi va arăta calea pentru trezirea Sinelui, pentru a-ţi trăi viaţa la maxim şi pentru a atrage în viaţa la maxim şi pentru a atrage în viaţa ta fericrea, prosperitatea şi pacea interioară pe care le meriţi.

Scrisă ca o povesitre captivantă, cartea împărtăşeşte înţelepciunea transformatoare a lui Julian Mantle, faimosul avocat care a renunţat la stilul de viaţă luxos pentru a atinge iluminarea şi împlinirea de durată. Citind această poveste de neuitat vei descoperi care este adevăratul scop al vieţii tale, cum să îţi deblochezi potenţialul maxim, secretul bucuriei şi care este cea mai scurtă cale către libertatea personală. Îmbinând în mod remarcabil înţelepciunea profundă şi lecţiile de viaţă practice, această povestire îţi va oferi posibilităţi noi şi îţi va transforma viaţa pentru totdeauna.

Read more »

Sep 22, 2012 - Ce ascult/ ce vizionez    No Comments

“Sex and the city” si magia New York-ului

Serialul “Sex and the city” (Totul despre sex), m-a fascinat. 

Probabil trebuie să fii femeie ca să apreciezi acest serial, însă poate şi bărbaţii au ceva de învăţat. Deşi aparent titlul te-ar duce cu gândul la foarte mult sex, filmul are şi momente romantice dar şi foarte realiste. Crizele prin care trec femeile de 30 de ani, abordarea şi tratarea în societate a femeilor singure, necăsătorite sau necuplate sunt foarte reale, chiar dacă ele trăiesc poveştile în civilizatia Americană. M-au făcut să iubesc New Yorkul, mai exact Manhattanul, mai ales că tot această zonă a fost locul de desfăşurare şi al serialului Friends. Doamne, mi-au plăcut ţinutele personajelor, locurile/localurile în care umblă, viaţa pe care o duc, relaţiile pe care le-au avut, modul cum privesc viaţa, deşi ele sunt atât de diferite. De la fiecare din ele aveai ceva de învăţat. Faţă de “Californication” pe care am încercat să-l urmăresc după serialul “Sex and the city” este o mare distanţă. În primul, exceptând faptul că personajul principal e un măgar şi pe alocuri cu ceva regrete, sunt prea multe scene porcoase de sex, prea multe droguri şi drogaţi. Pur şi simplu a început să mă dezguste de la sezonul 2, deşi mi-aş fi dorit să văd dacă rămâne cu iubita lui – mama copilului lui.

Read more »

Sep 22, 2012 - Ce ascult/ ce vizionez    No Comments

Va mai amintiti de serialul “Friends”?

Un serial pentru toate gusturile, cred eu. Prin faptul ca episoadele sunt, in majoritate, scurte (20-30 de minute), poate fi vizionat fara prea mult efort. Usor, amuzant.

Filmul FRIENDS (Prietenii tăi)

Filmate pe o perioadă de zece ani, cele zece sezoane din serial au fost delicioase, chiar dacă ele au scăzut uşor calitativ de la un sezon la altul. Este uimitor cât de mult s-au schimbat şi actorii (fizic) în zece ani dar şi cât de mult a rezistat prietenia lor. Pentru cine nu a reuşit să urmărească până la capăt serialul, Monica s-a căsătorit cu Chandler şi au înfiat doi copii: un băiat şi o fată. Rachel a rămas cu Ross şi au împreună o fetiţă. Phoebe s-a căsătorit şi ea, singurul rămas burlac în serial fiind Joey. Nu ştiu cine a fost scenaristul şi ce alte scrieri a mai avut (nu am avut chef să caut pe net), dar ceea ce a conceput pentru Friends a fost foarte amuzant, lucru pe care nu-l poate realiza decât un om inteligent. Am înţeles că şi actorii au fost foarte bine plătiţi pentru prestaţiile lor, din ce în ce mai mult de la sezon la sezon.

Read more »

'