X
Va recomand sa cititi si..
Ganduri de la casa

Sunt atât de încântată de statul la casă și la ”țară” încât nu pot să aștept până se adună alte impresii. Nu am încă un colț de rai în grădină (de fapt nu am încă gard, tere...

Proiectul solar PRISPA, apreciat la Madrid! Urmeaza multiplicarea

Cea mai prietenoasă casă cu mediul, proiectată de o echipă de români, și-a încheiat pe 30 septembrie cu brio participarea la competiția Solar Decathlon Europe (locul 9). Indiferent de aprecierea juriului, românii au acum la dispoziție o locuință care poate fi multiplicată și cumpărată de oricine își dorește, care a fost apreciată de experți în domeniu.

Proiectul este o sinteză între casa tradițională românească și arhitectura contemporană, cu o locuire modernă, prietenoasă cu mediul și carbon 0.  Principalul atu al casei PRISPA este faptul că toate spaţiile locuibile – livingul, locul de luat masa, bucătăria, baia, dormitorul, zona de studiu, supanta – sunt iluminate natural.

Prispa, elementul cheie (care dă și denumirea proiectului), îşi păstrează funcţiunea tradiţională, pasivă, protejând interiorul de efectul de seră din timpul verii şi permiţând razelor de lumină să intre direct în casă în timpul iernii. Casa are o prispă, un vestibul (tindă), zona de zi cu acces facil la utilităţi (bucătărie, baie, spaţiul tehnic), zona privată cu dormitorul şi spaţiul de studiu şi zone de depozitare. Podul a fost transformat într-un spațiu de joacă petru copii. Prispa rămâne principala legătură între interior şi exterior şi are posibilitatea de a îndulci această graniţă deschizând complet spaţiul interior prin intermediul uşilor culisante. Casa ar produce în jur de 4 kWh în momentul când toate aparatele sunt conectate și în funcțiune. Dacă funcționează concomitent mașini de spălat, TV, uscător, frigider, casa produce 7,3 kWh.

La nivel de organizare, PRISPA este o Asociație non-profit înființată de Universitatea de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu” București, Universitatea Tehnică de Construcții București și Universitatea Politehnică București. Din echipă au făcut parte circa 50 de persoane (arhitecți sau viitori arhitecți, proiectanți, ingineri constructori etc).

Prototipul costă 120.000 euro. Acest preţ include structura, finisajele, atât cele interioare cât şi cele exterioare, tâmplăria, echipamentele (sistemul fotovoltaic, de încălzire, ventilaţie şi aer condiţionat, sistemul de instalaţii electrice şi sanitare) şi izolaţia. Prototipul este mai scump decât versiunea industrializată a casei deoarece o parte din materialele folosite sunt uşor diferite. La început casa PRISPA va fi vândută la preţul de 90.000 euro, urmând ca, după aproximativ un an, prețul acesteia să scadă la 70.000 euro. Presupunând că e locuită şi îngrijită corespunzător, durata de viaţă a casei este de minimum 50 de ani.

[nggallery  id=11]

Interviul nostru a avut loc pe mail, cu puțin înainte de a încheierea voturilor (pe 30 septembrie). Răspunsurile le-am primit de la Alexandra Pietraru, reprezentant Prispa.

Ce a însemnat calificarea la concursul de la Madrid?

La competiția Solar DecathlonEuropea fost selectat un număr inițial de 20 de echipe participante, cam jumătate din cele care s-au înscris. Calificarea s-a realizat pe baza unei propuneri care a ilustrat diferite direcții urmărite în concepția unei case care funcționează doar pe bază de energie solară – descriere, obiective principale, inovație în tehnologie și design, integrare în curiculă, plan de sponsorizări, management de proiect. Propunerile selectate au fost cele care au reprezentat un plan de bază coerent pentru dezvoltarea ulterioară a proiectului. Între timp, unele echipe s-au retras din competiție, fiind înlocuite de altele care nu trecuseră inițial de calificări, iar altele au întâmpinat probleme la etapa de construcție dinMadrid. La final au fost 18 competitori, iar PRISPA se numără printre participanții care au terminat construcția la timp, începând concursul cu puncte bonus! Prezența pe podium, din păcate, nu presupune un premiu fizic, însă recunoașterea obținută poate avea implicații majore în dezvoltarea proiectului și în îndeplinirea obiectivelor noastre, inclusiv cele care țin de dimensiunea socială.

Pentru dezvoltarea proiectului am avut o sumă inițială de 30.000 euro dați de Solar Decathlon, însă, evident, e o sumă insuficientă pentru logistica unui proiect de doi ani, pentru o echipă de peste 40 de studenți și pentru construcția și participarea la concurs. Aproape tot ce s-a folosit în acest proiect a fost obținut pe bază de sponsorizări și parteneriate. Donațiile au intervenit foarte târziu, însă nu s-au obținut fonduri substanțiale. Conform regulilor concursului, montarea trebuia sa dureze 13 zile, iar demontarea cinci, cu tot cu încărcarea/descărcarea din tiruri.

Aveți de gând să multiplicați proiectul, dacă există cerere pentru așa ceva?

Planul de industrializare al proiectului PRISPA este o probă a concursului Solar Decathlon Europe 2012, motiv pentru care am conceput casa astfel încât să aibă caracteristici care să permită o “multiplicare” eficientă. Inițial, am gândit o variantă de industralizare pe etape cantitative care, prin producția în masă a anumitor componente, să-i micșoreze treptat prețul. Între timp, însă, am considerat că cea mai eficientă metodă de industrializare este propunerea unor kit-uri pe  categorii de echipamente (structură, instalații HVAC, instalații sanitare, instalații fotovoltaice, finisaje, electrocasnice) care să permită clientului un control mai bun al achiziției în funcție de necesitățile sale și de puterea sa financiară. Acesta este, însă, doar un plan de afaceri propus pentru participarea la concurs. Viitorul proiectului în acest sens nu este sigur, însă există potențiali parteneri interesați de această posibilitate, iar experiența cu publicul larg din timpul vizitelor din București a demonstrat că există o nișă de piață interesată de un astfel de proiect. Acesta a fost, defapt, unul din obiectivele acestui proiect, mai important decât concursul în sine. Posibilitatea de demontare a fost gândită tot din rațiunea participării la concurs, influențând – în plus față de structura modulară – alegerea unor materiale mai performante care să asigure această adaptabilitate. O industrializare pe kit-uri permite, deci, cumpărătorului să aleagă gradul de performanță al casei și în acest sens. Din punct de vedere geografic, însă, această casă nu poate fi amplasată oriunde deoarece producția de energie depinde de nivelul de însorire al zonei respective. Din fericire, harta solară a României are o distribuție destul de avantajoasă a zonelor care permit funcționarea eficientă a casei PRISPA. Acesta este cel mai important criteriu care influențează amplasarea acestei construcții.

De unde vine profitul pe care îl poate face Prispa?

În condițiile în care casa PRISPA funcționează pe bază de energie regenerabilă, considerăm că lipsa dependenței de producătorul de energie electrică și reducerea cheltuielilor lunare reprezintă profit. Este vorba, de fapt, de economia anuală pe care o poate face o familie care locuiește într-o casă solară.

Credeți că sunt românii pregătiți să investească în case cu economie de energie?

A fi pregătit este un termen relativ. În România nu se utilizează aproape deloc energia regenerabilă (mai ales pentru consum casnic), ori din lipsă de încredere, ori din cauza costurilor inițiale de investiție care sunt ridicate, parțial tocmai din lipsa cererii și a ofertei pe piață. Schimbarea acestei mentalități a fost obiectivul nostru principal. Pentru a avea șanse mai mari de a influența conștiința socială, am depus efortul de a asambla casa inițial în România și a o ține deschisă pentru public timp de o lună. Am creat astfel circumstanțele ideale pentru a observa caracteristicile potențialilor investitori sau cumpărători. Am văzut oameni interesați de energia solară, dar în căutare de confirmări, oameni pe care i-am inspirat să ia în considerare această posibilitate. Să spunem că PRISPA este un pionierat pentru o educație în sensul arhitecturii sustenabile. Dacă rezultatele obținute de acest proiect la nivelul conștientizării sociale se vor folosi ca bază pentru acest tip de educație, cred că putem forma o piață în care să existe din ce în ce mai multă cerere. Românii sunt deschiși, doar că nimeni nu le oferă răspunsuri care să atingă mai multe din nevoile lor, inclusive cele financiare.

De unde provin materialele folosite in acest proiect?

Strategia acestui proiect a presupus dezvoltarea unui prototip a cărui construcție și mentenanță să nu presupună eforturi exagerate. N-am vrut să facem nici rabat la calitate sau la performanță. Datorită nivelului de ofertă din România, nu am putut miza pe direcția utilizării integrale de produse locale. În schimb, ca tendință generală, am folosit materiale și tehnologii comune care se găsesc la distribuitorii din România și care nu creează probleme de accesibilitate. Unde s-a putut, în schimb, s-a preferat utilizarea materialelor locale (structură, lut). Lutul, de exemplu, este luat din natură, nefiind trecut prin procesări anterioare aplicării finisajului. Structura este realizată împreună cu o firmă care produce case de lemn în România și Ungaria. Alte ori, am avut nevoie de produse care nu se produc în România și am reușit să convingem sponsorii să realizeze pentru noi, în exclusivitate, acel produs.

[nggallery  id=12]

Detalii tehnice ale proiectului:

Anvelopanta este scutul care protejează casa de vânturile de nord şi de zăpadă, respectiv de diferenţele de presiune şi temperatură interior-exterior, este cea care dă formă şi imagine casei, e cea care pune la dispoziţia locuitorilor casei cele două spaţii tampon: prispa şi spaţiul de depozitare de la nord. Pe faţadele de est şi de vest, ferestrele cu triplu vitraj au fost tratate Low-E (sticlă cu emisivitate redusă), astfel că permit doar pătrunderea luminii în interior, nu şi a căldurii, evitând efectul de seră. Aceste ferestre sunt prevăzute cu sisteme de protecţie împotriva însoririi excesive – obloane glisante de lemn – ce oferă posibilitatea de a obtura complet pătrunderea luminii în timpul verii. Mai mult decât atât, pentru a evita lumina foarte puternică de la apus, geamul de pe vest are un tratament adiţional cu folie metalică.

În Bucureşti, casa PRISPA produce 9501 kWh/an, în timp ce consumul estimat este de 7508.11 kWh/an. Calcule simple arată că, având un sistem bine implementat, producţia de energie acoperă toate cheltuielile de întreținere. În cifre, în Bucureşti, se poate obţine o cantitate în plus de energie de 1992 kWh/an, cu 20% mai mult decât se consumă în condiţiile unei utilizări normale.

Bateriile pot fi o soluţie pentru cei care urmăresc să obţină o autonomie completă a casei, însă presupun costuri adiţionale. Eficienţa reală a casei apare în momentul conectării la o reţea inteligentă de electricitate. Acest lucru înseamnă că energia în exces poate fi redistribuită în reţea şi se poate folosi mai târziu, când condiţiile de însorire nu permit sistemului fotovoltaic să funcţioneze optim, sau se poate vinde guvernului sau companiei de electricitate.

Casa PRISPA în cifre

Arie construită = 87,15 mp

Arie desfăşurată = 110.10 mp

Arie construită prispă = 13,50 mp

Amprenta la sol = 113,30 mp

Arie utilă parter = 59,40 mp

Arie utilă mansardă = 15,40 mp

Arie utilă totală = 74,80 mp

Ȋnălţime la coamă: 5,95 m’

Profit estimat: 1700 Euro / an

Nr. panouri fotovoltaice = 32

Putere instalată = 8 kWp

Consum estimat energie electricăMadrid= 6435 kWh / an

Producţie estimată energie electricăMadrid= 11110 kWh / an

Consum estimat energie electrică Bucureşti = 7508 kWh / an

Producţie estimată energie electrică Bucureşti = 9501 kWh / an

Nr. panouri solare = 2

Cantitate de apă gri recuperată = 250 l / zi

Consum specific ventilare și climatizareMadrid= 17.84 kWh/mp/an

Consum specific ventilare și climatizare București = 32.17 kWh/mp/an

Echipa de management:

Anca Bolohan, event planner

Pierre Bortnowski, project manager

Adrian Pop, responsabil parteneriate

Alexandra Croitoru, coordonator pr

Got anything to say? Go ahead and leave a comment!